25 mai 2013 Antal 
Delaco a lansat cu ceva timp în urmă un sortiment de brânză cu o prezentare mai puţin obişnuită, o formă semănând mai degrabă cu plastilina pentru copii decât cu un aliment şi o denumire la fel de neinspirat aleasă: miez de lapte. Până aici nimic deosebit, companiile fac orice pentru a-şi diferenţia produsele de ale concurenţei şi a le vinde cât mai scump posibil. Uneori ideile sunt geniale, alteori retarde.
În general nu le dau prea mare atenţie, excepţie cazurile când sunt de un prost gust strident sau când, ca în cazul de faţă, violează limba română. Conform DEX cuvântul miez are multe sensuri, însă nici una dintre ele nu se referă la lichide. Dacă denumirea ar fi „brânză miez de lapte” sau ceva în genul acesta, mi s-ar părea oarecum acceptabilă. Dar substituirea denumirii corecte a produsului, respectiv brânză, cu miez de lapte lăsând impresia că este ceva total diferit, nou, nu doar o altă varietate de brânză, mi se mai pare incorect.
Sunt nenumărate vedete şi oameni de televiziune care pocesc limba română de câte ori deschid gura. Cele mai „citite” publicaţii sunt tabloidele care şi ele răspândesc orice, numai cultură nu. Aş fi recunoscător dacă măcar companiile din România n-ar sări şi ele în acest tren al promovării inculturii.
N-aş fi scris articolul de faţă dacă nu citeam zilele trecute o reţetă de desert cremă cu miez de lapte. S-a umplut internetul şi presa tipărită cu reţete care nu mai pot fi preparate cu brânză de nici un fel, ci numai şi numai cu „miez de lapte” cu preţul de aproximativ 10 ori mai mare. Presupun că acest lucru nu se petrece de la sine ci ca parte a unei campanii ample de promovare.
Ceea ce mi-a atras atenţia în reţeta din imaginea de mai sus este faptul că trebuie să folosim o brânză scumpă, care se diferenţiază de alte sortimente în principal prin forma sofisticată, după care… ce facem? Primul lucru este să o pisăm, pentru a o transforma în aceeaşi masă amorfă ca orice brânză vândută vrac. Genial. Dar n-ar trebui să surprindă pe nimeni, la câte absurdităţi găseşte un bucătar priceput în reţetele din zilele noastre, asta este chiar amuzantă.
Înţeleg folosirea brânzei „miez de lapte” în cazurile în care, prin forma avută, aceasta contribuie la aspectul produsului finit. Dar când primul lucru este să-i distrugem total forma, parcă nu prea are sens…
Articole recomandate:
Publicat în 
Tags:
Si pe mine m-au innebunit cu reclama lor agresiva. Acest produs botezat pompos „miez de lapte”, pe care nu l-as manca in ruptul capului, arata ca o masa gelatinos-cauciucata si sincer ma indoiesc ca ar contine lapte. Mai grav este ca proaspetele mamici, din varii motive – de la snobism la lene ancestrala – in loc sa prepare clasica branza dulce din lapte fiert cu calciu (procedeu care dealtfekl nu dureaza decat cateva minute), isi indoapa bebelusii cu chimicala din comert, crezand in prostia mintii lor ca e cel putin la fel de buna (daca nu mai buna ?!) decat branza dulce preparata in casa.
felicitari doamnelor pt articol si comentariu,cu tristete citesc ,ascult diverse si constat ca limba romana este absenta tot mai mult din vocabularul tinerilor
Cata dreptate aveti!!! Si ne miram de ce avem copii obezi si bolnavi.