Vara, de ceva timp încoace, temperaturile ating an de an noi recorduri istorice, prezise de altfel de simulările privind schimbările climatice declanşate de activităţile umane. Mulţi, tot mai mulţi, încearcă să facă faţă caniculei instalându-şi aparate de climatizare. Acestea la rândul lor consumă relativ multă energie, aducându-şi astfel propria lor contribuţie la încălzirea globală. Prea puţini ştiu că există posibilitatea de a menţine o temperatură plăcută în casă şi fără clime, fără consum de energie şi deci fără nici un fel de costuri.
Este necesară doar puţină atenţie la lumea din jur, la ciclurile naturale şi apoi să profităm de ele. Ca de exemplu la ciclul zi-noapte. Chiar dacă ziua temperaturile urcă la nivele greu suportabile, în cursul nopţii ele scad mult, uneori chiar şi sub 20°C. iar de acest lucru putem profita extrem de simplu.
Aerisind locuinţa în timpul nopţii, pe întreaga durată a nopţii, putem scădea temperatura interioară suficient de mult încât aceasta să fie confortabilă pe timpul zilei. Putem aerisi şi ziua de câte ori este cazul, dar scurt, doar cât e necesar pentru a reîmprospăta aerul. Noaptea însă aerisim cât mai mult pentru a scădea şi temperatura pereţilor, nu numai a aerului.
Pereţii interiori ai locuinţei joacă rol de acumulator termic. Când aerisim, temperatura aerului din interior devine rapid egală cu temperatura aerului exterior. Ceea ce contează însă este temperatura pereţilor. Dacă aceştia sunt mai reci, vor răcori rapid şi aerul cald pătruns în locuinţă pe timpul zilei. Iarna acest lucru ar fi un dezavantaj, ştim cu toţii cât de greu se încălzeşte o locuinţă cu pereţii răciţi. Vara însă putem profita din plin de acest fenomen.
Folosesc această metodă de „climatizare” de zeci de ani. Întotdeauna i s-a simţit efectul, însă a devenit mult mai eficientă după izolarea termică a exteriorului blocului. Teoretic izolarea se face pentru perioada de iarnă, dar adevărul este că efectele ei se simt cel puţin la fel de bine şi în verile fierbinţi.
Dacă folosim aparate de climatizare, specialiştii recomandă ca diferenţa de temperatură să nu fie mai mare de 5°C, pentru a evita riscul unui şoc termic. Iar adevărul este că chiar şi aşa, multe persoane nu suportă aerul rece generat de clime. Şi eu îl percep ca pe o schimbare brutală de temperatură la nivelul pielii când intru într-o încăpere climatizată.
Dacă realizăm răcorirea locuinţei prin aerisire pe timpul nopţii, aerul interior va fi foarte plăcut întreaga zi, îl percepem într-un mod natural, chiar şi când diferenţa de temperatură faţă de exterior va fi mai mare de 10°C. Nu ştiu de unde vine această diferenţă de percepţie, poate de la nivelul prea mic de umiditate al aerului generat de climă, cert este că diferenţa este mare.
În imaginile de mai jos am exemplificat evoluţia temperaturii din interior şi exterior pe parcursul unei zile, de dimineaţa până seara. Observăm că deşi temperatura exterioară variază în limite largi, cea interioară creşte cu numai 0,4°C. Asta într-o perioadă deosebit de caldă, când nici noaptea temperatura de afară nu scădea sub 25°C.
Singura zi din vara aceasta când temperatura interioară s-a apropiat de 29°C a fost când, fiind plecat de acasă, n-am putut aerisi câteva nopţi la rând. Fotografiile reprezintă ecranul unei staţii meteo cu senzor de exterior.
Acelaşi principiu de asigurare a confortului termic interior îl putem folosi şi în sens invers, în special toamna şi primăvara, când zilele sunt calde iar nopţile reci. Lăsând aerul cald să pătrundă în orele de vârf din miezul zilei, pereţii pot acumula suficientă căldură pentru a avea o temperatură plăcută şi pe timpul nopţii.
Este vorba evident despre pereţi masivi cu inerţie termică mare, de beton armat sau cărămidă, nu de pereţi de ghips-carton sau BCA. Acestea din urmă nu au ce căldură să acumuleze, neavând această capacitate.
Cum ziceam, termoizolaţia exterioară a clădirii contribuie extrem de mult la reducerea costurilor de încălzire/răcire pe întreaga perioadă a anului. Important este însă ca izolaţia termică să fie exterioară. Astfel beneficiem de masa termică a peretelui exterior după dorinţă, alături de celelalte avantaje ca de exemplu mutarea la exterior a punctului de rouă.
Dacă însă blocul nu este izolat termic şi nici nu se prevede o asemenea lucrare în viitorul previzibil, atunci este o soluţie acceptabilă şi realizarea unei izolaţii pe interior a pereţilor exteriori. Până la urmă orice fel de termoizolaţie este mai bună decât niciuna.
Mai sunt şi alte elemente care pot contribui la menţinerea unui confort termic cu costuri financiare zero. Una dintre ele ar fi împiedicarea pătrunderii în locuinţă a razelor solare pe perioada orelor de vârf din timpul verii. Putem trage perdelele, jaluzelele exterioare dacă avem, ori putem acoperi ferestrele cu hârtie albă sau folie alimentară de aluminiu, care reflectă lumina şi căldura. În ultimii ani putem vedea tot mai mulţi români folosind această metodă.
Cei care locuiesc la casă mai au şi alte metode ieftine sau chiar gratuite de asigurare a confortului termic. La bloc posibilităţile sunt mult limitate. Dacă aveţi şi alte idei, ele sunt binevenite mai jos, în secţiunea de comentarii.
Acum daca luam in considerare ca in formula indicelui de confort termic intra si umiditatea, putem imbunatati acest indice scazind umiditatea din interior cu ajutorul unui dezumidificator. In plus in ajutorul „racirii” personale consumul adecvat de lichide este absolut necesar, dar contrar intuitiei comune nu se recomanda „chestii” reci (gen bere, sucuri, inghetata) ci calde (ceai cald, cicolata fierbinte, etc). Cum corpul uman este in interior un sistem complex, el suporta legile chimiei acestor sisteme, iar una dintre aceste legi se numeste Principiul lui Le Chatelier, lege care aplicata spune ca vara daca vrei sa te racoresti sa consumi chestii calde, iar iarna daca vrei sa te incalzesti sa consumi chestii reci. Unde-i stiinta nu-i tocmeala 🙂